Raiul vietuitoarelor acvatice !!!
Acvariul din Valencia este cel mai mare acvariu din Europa si unul dintre cele mai uimitoare acvarii din lume. El face parte dintr-un parc oceanografic, care la randul lui este parte a orasului artelor si stiintelor, un complex futurist realizat dupa proiectul arhitectului Santiago Calatrava. In acest parc oceanografic traiesc mai mult de 45.000 de exemplare din 500 de specii diferite (pesti exotici frumos colorati, rechini, belugi, morse, lei de mare, pinguini, vulpi de mare), care populeaza noua turnuri subacvatice, acestea prezentand cele mai emblematice ecosisteme ale planetei.
Acvariul, construit ca un centru de cercetare, formare si relaxare, este structurat in sectoare mari, care reflecta mai multe habitate: mediteranean, al oceanelor polare - Arctic si Antarctic -, insular, al marilor tropicale, al marilor temperate si al Marii Rosii.
Alte ecosisteme care pot fi vizate aici sunt cele ale padurilor de mangrove, precum si gradini, care expun peste 80 de specii diferite de plante.
O atractie deosebita o reprezinta delfinariul, care are cinci piscine, cele mai mari din Europa. In cadrul spectacolelor, delfinii isi expun abilitatile si capacitatile intelectuale, iar antrenorii pot fi vazuti facand surf cu coechipierii lor, delfinii.
Exemple de specii - acvariul din Valencia:
- Beluga sau balena alba (Delphinapterus leucas)
In stadiul adult, aceste balene au culoare alba, dar puii sunt cenusii. Beluga are un melon (un tesut plin cu grasimi in zona centrala a fruntii sale), care isi poate schimba forma dupa cum animalul sufla aer in sinusurile sale. Spre deosebire de majoritatea balenelor, beluga poate inota inapoi. Belugile pot trai in jur de 50 de ani si pot ajunge la 5 m lungime.
- Morsa sau elefantul de mare (Odobenus rosmarus)
Ajunge la 4 m lungime. Se poate scufunda in cautarea hranei (midii, stridii) pana la o adancime de 90 m, uneori ramanand sub apa pana la o jumatate de ora. Cu ajutorul coltilor lungi (canini), masculii se lupta pentru teritorii, iar castigatorii acestor dueluri au dreptul de a se imperechea cu un numar mare de femele. Masculii mai in varsta au deseori cicatrici mari, ca urmare a acestor lupte sangeroase, dar care, de obicei, nu sunt fatale. Morsele se imperecheaza in apa si nasc pui pe uscat sau pe sloiuri de gheata.
- Pinguinii Humboldt (Spheniscus humboldti)
Au in jur de 65-70 centrimetri inaltime si in medie cantaresc cam 5 kg. Au fost descoperiti de catre Magellan in anul 1519, in America de Sud. Se disting prin faptul ca au o dunga alba sub barbie, iar penele care le acopera stomacul sunt tot albe. Se pare ca acesti pinguini pot "adopta" ouale ramase fara parinti si pot ingriji puii eclozati la fel de bine ca si parintii lor biologici.
- Rechinii de nisip (Carcharias sp.)
In stadiul adult ajung la 3,9 m lungime. Sunt singurii rechini cunoscuti care se ridica la suprafata pentru cate o gura de aer. Ei isi depoziteaza aerul in stomac, ceea ce le permite sa pluteasca in apa fara sa se miste atunci cand isi urmaresc prada. Atunci cand se reproduc, femelele dezvolta doar doi embrioni, cate unul in fiecare uter. Cel mai puternic dintre cei doi pui il mananca pe celalalt inainte de a se naste, proces numit canibalism intrauterin.
- Caracatita comuna (Octopus vulagris)
Ajunge la o lungime maxima de 1 m. Caracatitele sunt cefalopode cu opt tentacule pline de ventuze, care atunci cand inoata merg cu capul inainte si cu bratele in coada la spate. Caracatitele sunt probabil cele mai inteligente dintre nevertebrate. Putem sti cum se simt caracatitele studiindu-le culoarea: cand le este teama au culori pale, iar cand se infurie se inrosesc.
- Murena mediteraneana (Muraena helena)
Poate ajunge la o lungime de 1,5 m. Multi confunda murenele cu niste serpi, dar in realitate sunt pesti. Murena are o gura mare, cu dinti lungi si ascutiti, ceea ce o face sa arate mai agresiva decat este in realitate. Daca este deranjata, poate provoca muscaturi periculoase. Pe vremea romanilor, din sangele murenelor se facea otrava. Totusi carnea lor poate fi foarte gustoasa daca se ia masura de siguranta de a fi gatite la peste 75 grade Celsus.
- Calutul de mare (Hippocampus hippocampus)
Ajunge la o lungime maxima de 15 cm. Chiar daca arata ciudat, calutii de mare sunt totusi pesti. Ei inoata in pozitie verticala si se prind de alge cu ajutorul cozii lor prehensile, ca si maimutele. Pentru reproducere, femelele realizeaza un dans nuptial si introduc ouale intr-o punga de pe burta masculilor, iar dupa patru saptamani acestia nasc intre 200 si 500 de caluti de mare, nu mai lungi de cativa milimetri.
- Pestele luna sau pestele soare (Mola mola)
Ajunge la lungime maxima de 3 m si greutate mai mare de o tona. Traieste in toate marile si oceanele cu ape temperate si tropicale. Are o forma curioasa si cateodata urca la suprafata si se aseaza pe o parte, astfel incat arata ca reflexia soarelui in mare. Urca des la suprafata apei si pentru a permite pasarilor sa-l deparaziteze. In apa, acest lucru il fac diferite specii de pestisori. Femelele depun un numar incredibil de oua: peste 300 de milioane, mai mult decat orice alt vertebrat cunoscut.
Acvariul din Barcelona, cu cele 20 de sectoare tematice, 35 de acvarii ale sale si cu cei 80 de metri de tuneluri subacvatice, va invita sa va plimbati printre rechini si mii de pesti veninosi frumos colorati si sa va bucurati de privelisti tipice Marii Mediterane, precum si ale unor mari tropicale.
0 Response to " "
Trimiteți un comentariu