Fuctele



Fructele sunt alimente de origine vegetala, apreciate din punct de vedere nutritiv prin continutul lor bogat in glucide, saruri minerale, vitamine si acizi organici.
Ca structura, fructele sunt formate din epicarp, mezocarp si endocarp, care impreuna formeaza pericarpul.
Epicarpul (pielita) reprezinta stratul exterior, format din multe celule plate in care se gasesc materii colorate si aromate. La unele fructe, stratul exterior este lucios si cu aspect cerat. Mezocarpul (pulpa) este format din celule polied
rice care contin suc si intre care se gasesc spatii libere ce contin un amestec gazos. Endocarpul reprezinta partea care inveleste semintele si poate sa fie format din loji seminale (mere, pere, gutui, etc.) sau dintr-un invelis tare, lemnos, care formeaza samburele (caise, prune, piersici, cirese, etc.).

Clasificarea fructelor
Fructele se clasifica dupa mai multe criterii, care depind de structura, gust, aroma, etc.

Dupa structura, fructele se grupeaza in:
- fructe semintoase (bace false), care sunt carnoase, au semintele inchise in compartimente cu pereti pergamentosi (mere, pere, gutui, citrice);
- fructe samburoase (drupe), caracterizate prin pulpa suculenta si sambure tare care inchide in interior samanta ( caise, prune, piersici, visine, cirese, etc.);
- fructele arbustilor si semi
arbustilor fructiferi (bace adevarate si false), care au pulpa zemoasa, suculenta si cu seminte mici raspandite in pulpa fructului (fragi, capsuni, zmeura, smochine, coacaze, agrise si afine);
- fructe nucifere, formate numai din endocarp si seminte, deoarece mezocarpul se desprinde inainte de recoltare. Din aceasta grupa fac parte: nucile, alunele, migdalele, fisticul, arahidele.

Dupa gust si aroma, fructele se grupeaza in:
- citrice (lamai, portocale, mandarine, grepfruit, chitra);
- acidulate (mere, pere, caise, prune, piersici, visine, cirese, fragi, capsuni, zmeura, mure);
- astringente (gutui, coarne, afine);
- zaharoase - amidoniase (banane, castane);
- uleioase (nuci, alune,
migdale, arahide, fistic);

Dupa continutul in substante nutritive, fructele se impart in:
- fructe zaharate sau carnoase, caracterizate prin continut mare in apa (75-90%), in glucide (glucoza, fructoza, zaharoza, celuloza) si sarace in lipide si protide. Aceste fructe mai contin substante pectice (proprietate de a forma jeleuri), acizi organici (malic, tartic si citric), saruri minerale (sodiu, potasiu, calciu, fosfor, fier asimilabil, iod, etc.), vitamine hidrosolubile in special B1, B2, C (citrice);
- fructe amilacee, bogate in amidon si sarace in zahar (banane, castane);
- fructe oleaginoase, cu un continut mare in lipide si mic in apa si glucide (nuci, alune, arahide, migdale).

Rolul fructelor in organism
In organism fructele au rol deosebit, contribuind la realizarea in bune conditii si a proceselor metabolice, la mentinerea sanatatii. Rolul fructelor in organism se caracterizeaza prin:
- actiune alcalinizanta, care rezulta prin arderea acizilor organici cu formare de carbonati alcalini si baze;
- actiune mineralizanta, datorita continutului in substante minerale; de aceea se indica in anemii, decalcifieri, etc.;
- actiune vitaminizanta, prin aportul crescut in vitamine.

In fructe se gasesc urmatoarele vitamine:
- vitamina A, in: citrice, ananas, curmale, caise, mere, pere, migdale, nuci, etc.;
- vitamina B1, in: citrice, struguri, mere, pere, banane, nuci, migdale;
- vitamina B2, in: citrice, struguri, mere, pere, banane, caise, nuci, arahide, castane;
- vitamina C, in : citrice, banane, afine, mere, pere, etc.;
- vitamina E, in: masline, nuci,
migdale.

Unele fructe, ca si legumele, mai au si alte actiuni specifice, ca de exemplu:
- actiune laxativa, datorita continutului in celuloza, acizi organici, glucide, etc.;
- actiune colagoga, de stimulare a functiilor hepatice;
- actiune constipanta, fructele care contin tanin in cantitate mare, ca: afine, coarne;
- actiune diuretica datorita continutului mare de apa si potasiu.




Cand trebuie sa mancam fructele?


Cu totii am auzit in nenumarate randuri prin intermediul mijloacelor mass media recomandarile sosite din pa

rtea medicilor nutritionisti conform carora din dieta noastra zilnica nu trebuie sa lipseasca fructele si legumele.

Din nefericire aceste sfaturi nu sunt intotdeauna insotite si de unele informatii suplimentare necesare pentru a va atentiona cu privire la unele neplaceri care pot sa apara.

Din dorinta de a atinge acest obiectiv deseori fructele sunt incluse in orice perioada a zilei netinandu-se seama de componentele dietei, ceea ce poate duce la reactii adverse nedorite care pot consta in indigestii sau dureri abdominale acute.

Exista mai multe mituri referitoare la momentul in care este cel mai bine sa consumam fructele, de aceea este absolut necesar sa cunoastem aspectele de baza privitoare la acest subiect.

Regula de aur este sa evitam consumul de fructe in timpul mesei sau imediat dupa ce am terminat de mancat.

Acest sfat nu este prea agreat de restaurante, care obisnuiesc sa ofere clientilor ca desert o bogata portie de fructe, din rationamente pur comerciale.

Ideal este ca fructele sa fie consumate dimineata, pe stomacul gol. Procedand in acest mod va fi asigurat echilibrul natural al nivelului de zahar din sange. De asemenea vor fi asigurate conditii optime de digestie iar absorbtia nutrientilor se va desfasura in cele mai bune conditii.

Unii specialisti ne recomanda sa consumam fructele pe durata intregii dimineti pentru a stabiliza energia organismului si pentru a initia stomacul in procesul de digestie pentru intreaga zi.

Cand fructele sunt asociate consumului de lactate, aportul nutritional este redus dramatic cu pana la 70 %, asadar mare atentie deoarece in astfel de situatii dezavantajele sunt maxime.

Daca tocmai ati consumat fructe si doriti sa mancati de amiaza lasati sa treaca cel putin o jumatate de ora pentru ca acestea sa nu se amestece cu celelalte produse si in acelasi timp pentru a avea vreme suficienta sa treaca prin sistemul digestiv.

Respectand aceste sfaturi, organismul dumneavoastra va beneficia deplin de una dintre cele mai binefacatoare surse, castigand nu doar pofta de mancare ci si pe aceea de viata.

50 de lucruri neobisnuite pe care nu le stiai despre tine !!!


Credeai ca te cunosti atat de bine incat secretele corpului tau, pur si simplu, nu mai exista pentru tine? Ei bine, vei fi surprins sa afli cat de putine lucruri cunosti, de fapt, despre propria ta persoana. Citeste cele 50 de informatii de mai jos si verifica-ti singur cunostintele generale. Vei afla, cu siguranta, ca trupul tau este un univers despre care nici macar nu iti imaginai ca poate exista.

  • Persoanele care fumeaza un pachet de tigari pe zi beau, practic, o ceasca de tar pe an.
  • Oamenii sunt singurele animale capabile sa traseze o linie dreapta.
  • ADN-ul unui om contine 80.000 de gene.
  • Asa cum amprentele digitale sunt unice, amprenta limbii fiecarei persoane este diferita fata de celelalte.
  • Un adult are mai putine oase in organism decat un copil. Ne incepem viata cu 350 de oase dar, pentru ca anumite oase se unesc in timpul cresterii, la maturitate mai avem doar 206.

  • Chiar daca nu este la fel de sensibil precum cel al unui caine, nasul uman poate percepe pana la 50.000 de mirosuri diferite.
  • Acizii digestivi prezenti in stomacul uman sunt atat de puternici incat pot dizolva zincul si coroda otelul. Din fericire pentru noi, celulele din mucoasa gastrica a stomacului se innoiesc la maxim 3-4 zile, nelasand timp acizilor sa le dizolve.
  • Un plaman uman contine peste 300.000 de milioane de vase capilare. Daca aceasta ar fi puse cap la cap, s-ar intinde pe o distanta de 2400 de kilometri.
  • Testiculele unui barbat produc 10 milioane de spermatozoizi in fiecare zi - suficent cat acesta sa poata repopula planeta in doar sase luni.
  • Oasele umane sunt le fel de rezistente precum granitul. Un os de marimea unei cutii de chibrituri poate suporta presiunea unui bloc de 9 tone - de patru ori mai mult decat poate suporta betonul

  • Cel mai mare organ al corpului uman este pielea. Ea poate acoperi, in cazul unui adult, o suprafata de 1,9 metri patrati. De asemenea, in timpul vietii unui om, acesta pierde pana la 18 kilograme de piele moarta.
  • Cand doarme, un om creste in medie cu 8 milimetri, pentru ca dimineata sa revina la inaltimea initiala. Motivul este simplu... forta gravitationala care actioneaza asupra cartilagiilor.
  • Un om consuma, in medie, 50 de tone de mancare si bea circa 50.000 de litri de lichide de-a lungul vietii.
  • Muschii unui ochi se misca de circa 100.000 de ori pe zi. Pentru a ne imagina ce inseamna acest lucru, ganditi-va ca echivalentul unui asemenea efort pentru muschii picioarelor inseamna un traseu de 80 de kilometri in fiecare zi.
  • In 30 de minute, corpul uman degaja suficienta caldura incat sa poate fierbe 3,5 litri de apa.
  • O picatura de sange are nevoie de numai 30 de secunde pentru a face un circuit complet al corpului uman.
  • Ochiul uman percepe doar 90% dintre informatiile pe care le primeste.
  • Ovarele contin aproximativ jumatate de milion de ovule. Cu toate acestea, doar 400 dintre ele vor avea ocazia de a da nastere unei noi vieti.
  • Fiecare centimetru patrat de piele contine cel putin 32 de milioane de bacterii. Din fericire, cele mai multe dintre ele sunt inofensive.
  • Numai picioarele contin peste 500.000 de glande sudoripare, glande care pot elimina pana la jumate de litru de transpiratie pe zi.
  • Viteza cu care aerul este eliminat in timpul unui stranut este de cel putin 160 de kilometri pe ora.
  • In timpul unei vieti, un om poate produce pana la 24.000 de litri de saliva, suficient cat pentru a umple doua piscine olimpice.
  • Un om poate rezista pana la 40 de zile fara mancare, 6 zile fara apa si 6 minute fara aer. De asemenea, el nu poate rezista, in mod normal, fara sa doarma mai mult de 11 zile.
  • Capul unui copil cantareste cat un sfert din greutatea corpului acestuia. La maturitate, capul reprezinta doar a opta parte din greutatea trupului.
  • Unghiile de la degetele mainilor cresc, in medie, de sase ori mai repede decat cele ale picioare
  • Aproximativ 50.000 de celule din corpul tau au murit si au fost inlocuite chiar in timp ce citesti acest articol. Scheletul tau este unul nou la fiecare trei luni si ai o piele noua in fiecare luna.
  • Fiecare centimetru patrat din pielea ta contine 6 metri de vase de sange, 3,5 metri de nervi, 1300 de celule nervoase, 100 de glande sudoripare si 3 milioane de celule.
  • Pentru a te incrunta, esti nevoit sa folosesti 43 de muschi ai fetei. Pentru a zambi nu ai nevoie decat de 17.
  • Din cele 206 oase ale corpului uman, mai mult de jumate din ele se afla in maini si picioare.
  • Inima unui om bate de aproximativ 3 miliarde de ori in timpul vietii acestuia.
  • Aorta este cel mai mare vas sanguin din corpul uman. In cazul unui om adult, ea are diametrul unui furtun de gradina. La polul opus se afla capilarele. Acestea sunt atat de subtiri incat este nevoie de 10 astfel de vase, puse unul langa altul, pentru a egala grosimea unui fir de par.
  • Orice persoana pierde, in medie, 100 de fire de par pe zi si peste 10 miliarde de particule de piele moarta.
  • Ochiul uman este capabil sa distinga aproximativ 1 milion de culori diferite si sa obtina mai multe informatii decat cel mai performant telescop construit vreodata.
  • Atunci cand atingi un obiect, semnalul circula prin corp, prin intermediul nervilor, cu peste 200 de kilometri pe ora.
  • Un om inspira si expira de circa 23.000 de ori pe zi.
  • Locul in care parul uman creste cel mai repede este barba. Daca nu ar fi taiata periodic, o barba ar putea atinge pana la 10 metri lungime.
  • In prima luna de viata, un copil invata atat de multe lucruri incat sinapsele din creierul sau cresc de la 50 de trilioane la 1 quadrilion. Daca si corpul sau s-ar dezvolta cu aceeasi viteza, copilul ar cantari 77 de kilograme dupa numai o luna de viata.
  • Stomacul unui adult poate cuprinde pana la 1,5 litri de hrana.
  • Unghiile si parul sunt alcatuite din aceeasi substanta... cheratina.
  • Degetele mari de la picioare sunt unele dintre cele mai importante structuri ale corpului nostru. Datorita acestor degete, un om isi poate pastra pozitia verticala si isi poate mentine echilibrul.
  • Barbatii mai scunzi de 1,28 metri si femeile mai scunde de 1,18 centimetri sunt considerati pitici.
  • Fiecare om isi indoaie degetele de 25 de milioane de ori intr-o viata.
  • Marimea inimii unui om este egala cea cea a propriului sau pumn.
  • Creierul uman genereaza intr-o zi mai multe impulsuri eletrice decat toate telefoanel mobile din lume la un loc.
  • In corpul fiecaruia dintre noi traiesc bacterii a caror greutate insumata ar atinge cifra de 2 kilograme.
  • Plamanul drept retine, intotdeauna, mai mult aer decat cel din partea stanga.
  • Numai in gura, un om are pana la 40.000 bacterii.
  • In momentul nasterii, creierul unui copil contine circa 14 miliarde celule, numar care nu mai creste pana ala sfarsitul vietii. Dupa varsta de 25 de ani, creierul uman incepe sa piarda pana la 100.00 de celule zilnic. Dupa varsta de 50 de ani creierul uman isi reduce simtitor volumul.
  • Femeile clipesc de doua ori mai des decat o fac barbatii.
  • Cele mai mici celule din corpul unui barbat sunt spermatozoizii




CITESTE SI:

Biblioteca judeteana Astra din Sibiu



• AVRAM, Mircea, Cartea româneasca manuscrisa. Sibiu: Biblioteca ASTRA, 1970.
• AVRAM, Mircea, Catalogul manuscriselor literare. Sibiu: Biblioteca ASTRA, 1971.
• BANCESCU, Lidia, Scrisori catre Horia Petra-Petrescu: catalog. Sibiu: Biblioteca ASTRA, 1971.
• BANCESCU, Lidia, Scrisori catre Iosif Vulcan: catalog. Sibiu: Biblioteca ASTRA, 1971.
• Biblioteca ASTRA: Ghid. Sibiu, 1970.
• CORNEA, Lucian, Cartea straina veche în Biblioteca ASTRA: (sec. XVI-XVII): catalog. Vol. I-II. Sibiu, 1978-1982.
• CRISAN, Eugenia, Cartea româneasca veche în Colectiile speciale ale Bibliotecii ASTRA (mss.).
• DOMSA, Ioan, Biblioteca Centrala a Asociatiunii (ASTRA): istoric, dezvoltare, perspective. Sibiu: Tipografia „Astra Culturala”, 1945.
• DUNAREANU, Elena, Anul revolutionar 1848: colectia iconografica. Sibiu: Biblioteca ASTRA, 1973.
• DUNAREANU, Elena, Colaboratorii „Luceafarului”: colectia iconografica. Sibiu: Biblioteca ASTRA, 1972.
• DUNAREANU, Elena, Pagini de istorie: colectia iconografica. Sibiu: Biblioteca ASTRA, 1976.
• DUNAREANU, Elena, Personalitati feminine: colectia iconografica. Sibiu: Biblioteca ASTRA, 1975.
• DUNAREANU, Elena, Publicisti ardeleni catre Horia Petra-Petrescu. Vol. I-III. Sibiu, 1976-1979.
• DUNAREANU, Elena, Scriitorii nostri: colectia iconografica. Sibiu: Biblioteca ASTRA, 1969.
• DUNAREANU, Elena, BITU, Voichita, La Bibliothèque „Astra” de Sibiu, în Transylvanian Review. Vol. IV, no. 2. Cluj-Napoca, 1995, p. 87.
• DUNAREANU, Elena, POPA, Aurelia, Cartea româneasca sibiana. Sibiu: Biblioteca ASTRA, 1979.
• Colectii speciale: Ghidul utilizatorului. Sibiu, 2001
• HULEA, Eugen, ASTRA: istoric, organizare, activitate, statute si regulamente. Sibiu: Editura ASTREI, 1944.
• MATEI, Pamfil, Asociatiunea Transilvana pentru Literatura Româna si Cultura Poporului Român (ASTRA) si rolul ei în cultura nationala (1861-1950). Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1986.
• POENARU, Daniela, Contributii la Bibliografia Româneasca Veche. Târgoviste: Muzeul Judetean Dîmbovita, 1973.
• PRODAN, David. Catalogul Colectiei de documente a „ASTREI”. Sibiu, 1941 (mss.).
• RAILEANU, Nicoleta, Emil I. Bologa: colectionar de ex-libris, lucrare sustinuta în cadrul simpozionului organizat de Casa Oraseneasca de Cultura, Asociatia „Marius Bunescu”, Cercul de bibliofilie si ex-libris. Caracal, 20 apr. 1986.
• RAILEANU, Nicoleta, Motive ale artei populare în ex-libris, lucrare sustinuta în cadrul sesiunii de comunicari: „Legaturi istorice si culturale între judetele Vâlcea si Sibiu de-a lungul veacurilor”, Rm. Vâlcea, 25-26 iun. 1988.
• SELEJAN, Anna, Carte rara si pretioasa: catalog. Vol. I-II. Sibiu, 1991-1992.






Un eveniment cu o semnificatie aparte în viata românilor transilvaneni a reprezentat întemeierea, la Sibiu, a Asociatiunii transilvane pentru literatura româna si cultura poporului român (ASTRA), în perioada 23-26 octombrie/4-7 noiembrie 1861. Aceasta s-a constituit ca o societate de tip academic, dupa modelul societatilor existente deja la natiunile învecinate. ASTRA a luptat permanent împotriva politicii de deznationalizare a românilor, punând bazele unei miscari de revigorare a constiintei nationale si militând pentru ridicarea poporului prin cultura. Asociatiunea a dus o lupta continua pentru câstigarea drepturilor românilor transilvaneni, aflati sub ocupatie habsburgica pâna în 1867, iar apoi sub ocupatia Imperiului Austro-ungar. Tinta majora a ASTREI, de la înfiintare si pâna în zorii secolului al XX-lea, a fost unificarea culturala a românilor, pentru ca mai apoi sa poata fi înfaptuita si unificarea statala.Odata cu constituirea ASTREI, a luat fiinta si Biblioteca Asociatiunii, care numara, la început, 195 de volume. Primul sediu al acesteia a fost o camera din cladirea Seminarului Diecezan, aflat pe str. Cisnadiei (azi N. Balcescu), nr. 7. În Adunarea generala de la Brasov (1862), s-a instituit un fond de 100 de florini pentru achizitionarea de carti, din dorinta de a dezvolta cât mai mult fondul bibliotecii, pe lânga donatiile deja prevazute. Lucrarile care urmau a fi cumparate erau selectate de o comisie al carei presedinte s-a hotarât a fi T. Cipariu.Pentru a stimula donatiile si a face cunoscuta biblioteca si colectiile sale, Visarion Roman, primul bibliotecar al ASTREI, a publicat, începând cu data de 5 mai 1863, în coloanele ziarului Telegraful român, primele liste de crestere a colectiilor, sub titlul Catalogul cartilor Bibliotecii Asociatiunii transilvane pentru literatura româna si cultura poporului român. Din aceasta perioada dateaza colectii complete la periodicele: Telegraful român, Aurora româna, Amicul scoalei, Organul pedagogic. Din 1865 pâna în 1890, Academia de Stiinte din Viena a contribuit statornic la întregirea colectiilor bibliotecii.În primavara anului 1869, în urma însarcinarii primite din partea Comitetului Asociatiunii, Nicolae Cristea, cel de-al doilea bibliotecar al ASTREI, a prezentat un regulament pentru folosirea bibliotecii. Acesta a fost aprobat de Adunarea generala tinuta la Somcuta Mare, în august 1869 si constituie actul de functionare al celei mai vechi biblioteci publice românesti din Ardeal. Colectia periodicelor a sporit prin Familia, Foaia Societatii din Bucovina, Ateneul român, Gazeta Transilvaniei, Convorbiri literare, care au început sau au continuat sa intre cu regularitate în colectia bibliotecii, ca donatii sau schimb pentru revista Transilvania, aparuta în 1868.Între 1870 si 1872, postul de bibliotecar a fost ocupat de Ioan Maxim. Acesta, renuntând la remuneratie, propune Adunarii ca suma respectiva sa fie folosita pentru cumpararea de carti, angajându-se sa faca gratuit oficiul de bibliotecar.Donatiile succesive ale marilor carturari (T. Cipariu, G. Baritiu, Andrei Muresanu, Gh. Tautu, Zaharia Boiu, A. T. Laurian, Al. Papiu Ilarian, Iacob Muresanu, Pavel Vasici, V. A. Urechia, B. P. Hasdeu, Titu Maiorescu, Gh. Sion, Mihail Kogalniceanu, I. Micu Moldovan), existenta unor relatii de schimb cu societati stiintifice din Bucuresti, Iasi, Viena, Roma, Budapesta, precum si cresterea constanta a fondului de publicatii prin Columna traiana, Concordia, Românul adauga un plus de echilibru statutului deja conturat al bibliotecii. Invitatia de a participa, în 1873, la expozitia de la Viena este o marturie a recunoasterii europene; exponatele au fost daruite societatii „România juna” din Viena.Începând cu al noualea deceniu al sec. al XIX-lea, biblioteca a intrat în circuitul public. Bibliotecarul Nicolae Petra Petrescu a publicat un catalog, initial în revista Transilvania si apoi separat, sub forma de brosura.Ioan Crisan a ocupat postul de bibliotecar pâna în 1888. În acest rastimp, de semnalat este schimbarea de sediu, în str. Morii, nr. 8. S-au primit donatii din partea unor societati stiintifice si literare, din tara si din strainatate: Academia Imperiala de Stiinte din Viena, Academia de Stiinte si Societatea „Petru Maior” din Budapesta, Academia Româna, Universitatea regala „Christiania” din Norvegia, Biblioteca Universitatii din Cernauti si cele din Florenta si Roma. Petru Span s-a aflat o perioada la conducerea bibliotecii, iar în 1889, l-a înlocuit Nicolae Togan. Fondurile bibliotecii au crescut prin donatiile facute de Simion Mangiuca, Iosif Hodos si dr. Ioan Moga.În 1893, conform dispozitiilor testamentare ale lui G. Baritiu, biblioteca personala a acestuia a trecut în proprietatea Asociatiunii.Din dorinta de a face cunoscuta cresterea colectiilor, s-a alcatuit si publicat, în 500 de exemplare, Catalogulu bibliotecei Asociatiunei transilvane pentru literatura româna si cultura poporului românu (de Nicolae Toganu, bibliotecariu. Sîbiiu: Editura Asociatiunei transilvane, Tipariulu Tipografiei Archidiecesane, 1895, 187 p.). Difuzarea lui în tara si strainatate, însotita de apeluri adresate autorilor si editorilor atrage stimularea diverselor donatii sau facilitati de achizitie. Badea Cârtan a donat Columna Traiana, de Pietro Santi Bartoli, prin Ilarion Puscariu.Inaugurarea, în 1905, a Palatului Asociatiunii, ridicat prin contributia publica a românilor (edificiu construit în stil baroc, actualul corp A al bibliotecii, str. G. Baritiu, nr. 5), a generat înregistrarea unor donatii de manuscrise, carti vechi românesti, documente de o valoare inestimabila. S-a întocmit un nou regulament de functionare a bibliotecii. În aceasta cladire a activat prima sala de teatru în limba româna din Transilvania.Timp de câteva luni, în 1908, la conducerea bibliotecii s-a aflat Octavian Goga. Dupa 1910, sub conducerea lui Octavian C. Taslauanu, bibliotecarul Ioan Banciu a reorganizat fondul, înfiintând si o sectiune a manuscriselor si cartilor vechi. S-au primit donatiile fondurilor Iosif Vulcan, I. T. Mera, I. Pop Reteganul, Athanasie Marienescu. S-a creat o sectiune a ziarelor si revistelor si una a manualelor scolare. Aranjarea cartilor în depozit s-a facut dupa marime, având ca model sistemul Bibliotecii Academiei Române. Catalogarea volumelor s-a facut pe fise de carton, dupa specialitati, inventariate si ordonate într-un catalog dupa autori. Tot în aceasta perioada s-au stabilit relatii cu diverse librarii si chiar cu Institutul geografic din Argentina.Dupa Marea Unire, prin aparitia Legii depozitului legal si prin necontenita intrare în colectiile bibliotecii a unor donatii valoroase, fondul Bibliotecii ASTRA de la Sibiu a crescut simtitor. Vasile Goldis, în calitate de presedinte al ASTREI, a apelat la Victor Lazar, fostul bibliotecar al Academiei, solicitându-i schitarea unui plan de reorganizare a Bibliotecii Centrale a Asociatiunii. Continuând activitatea lui Victor Lazar, din 1928, la reorganizarea bibliotecii a lucrat Horia Petra-Petrescu. Dupa 1930, în biblioteca exista un catalog pe autori, titluri si un altul pe materii, urmat apoi chiar de un catalog al manuscriselor. Paralel cu activitatea de reorganizare a fondului de carte si periodice, fiul bibliotecarului Nicolae Petra-Petrescu a legat prietenii cu personalitati marcante din tara si din strainatate. Rodul acestor legaturi – corespondenta, careia i se adauga cele 10.000 de volume ale bibliotecii proprii – a devenit fondul Horia Petra-Petrescu, în Biblioteca ASTRA de azi. Au continuat sa intre în fondul bibliotecii numeroase si importante donatii precum cea a bibliotecii fostului presedinte al ASTREI, Andrei Bârseanu si o parte din biblioteca lui Victor Lazar. Biblioteca din Sibiu a devenit centrul retelei de biblioteci înfiintate de Asociatiune si spre ea se îndreptau solicitari din centrele tarii în care se preconiza înfiintarea unor noi biblioteci.La începutul celui de-al Doilea Razboi Mondial, în Biblioteca Centrala a ASTREI se aflau 95.174 de carti si 4.525 de periodice. În 1941-1942, s-a stabilit o strânsa colaborare între Biblioteca ASTREI si cea a Universitatii din Cluj, refugiata la Sibiu. S-a prelucrat cartea veche româneasca, prin efortul bibliotecarului Sabin Muresan si, tot cu concurs clujean, s-a terminat transformarea cataloagelor pe materii în cataloage pe autori.Singura mladita a Asociatiunii care a supravietuit dupa autodizolvarea acesteia a fost Biblioteca Centrala. Intrata, începând cu 1949, în reteaua bibliotecilor de stat, având caracter orasenesc, raional, apoi judetean, ea s-a dezvoltat ca o biblioteca enciclopedica cu dublu caracter: stiintific-documentar si public.Donatii valoroase au contribuit, în timp, la cresterea fondului bibliotecii. ASTRA detine documente provenind de la Al. Papiu Ilarian, George Tautu, A. T. Laurian, Ioan Puscariu, Mihail Kogalniceanu, Andrei Muresanu, Titu Maiorescu, Ilie Macelariu, Iacob Muresianu, V. A. Urechia, I. M. Râureanu, B. P. Hasdeu, G. Sion, Sava Popovici Barcianu, Mihail Strajanu, G. Bogdan Duica, W. Rudov, T. V. Pacatianu, Moise Panga, Iosif Vulcan, Iosif Hodos, Catinca Bârseanu, Octavian Stoica, Petre Draghici, Gabriel Constantinescu (fiul lui Paul Constant), Ioan Delu, Andrei Otetea, Emil Cioran si altii. Aceste documente au stat la baza constituirii colectiilor ce se afla astazi în patrimoniul cultural national.Între anii 1945 si 1950, functia de bibliotecar-sef va fi ocupata de Aurel Gherasim, iar începând cu anul 1951, functia de director al Bibliotecii ASTRA va fi ocupata dupa cum urmeaza:- 1951-1956: Ioan Ghitiu;- 1956-1985: Ioan Holhos;- 1985: Mircea Avram;- 1986-2004: Ion Maris;- 2004-prezent: Onuc Nemes-Vintila.La începutul anului 2007, an în care Sibiul a purtat titlul de Capitala Culturala Europeana, s-a inaugurat corpul B al bibliotecii, cladire nou-construita si dotata cu aparatura de ultima generatie.Cea mai veche carte aflata în fondul bibliotecii este Sexti libri Decretalium..., MDXI (1511) de Papa Bonifacius VIII.Cea mai veche carte româneasca aflata în fondul bibliotecii este Sbornicul slavonesc, tiparita de Coresi, la Sas-Sebes, în anul 1580.Fondul total al Bibliotecii Judetene ASTRA Sibiu, dupa cele mai recente statistici, se cifreaza la cca. 688.377 de documente si cuprinde: carti, periodice, CD-uri, CD-ROM-uri, DVD-uri, casete audio, casete video, discuri, diafilme, diapozitive, benzi de magnetofon, manuscrise, carti manuscrise, documente de corespondenta, documente iconografice, carti românesti vechi (BRV), carti straine vechi, carti rare, documente cartografice, ex-libris-uri, medalii si altele.Fondul de carte cuprinde documente în limbile germana, franceza, engleza, rusa, maghiara, spaniola, greaca, chineza, japoneza, italiana, ebraica, esperanto si este permanent îmbogatit prin achizitii sau donatii, substantial mai bogate dupa 1990. Numeroase fundatii si donatori particulari, biblioteci si societati culturale din Germania, Franta, Belgia, Olanda, Danemarca, Austria, Ungaria, SUA, Elvetia, Spania au oferit bibliotecii documente diverse de profil tehnic, istoric, medical, literar, geografic etc. Cele 4 filiale din oras asigura utilizatorilor cu domiciliul mai îndepartat de sediul central un minim de lectura. Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu sporeste numarul si seriozitatea solicitantilor bibliotecii prin profesori, cercetatori si studenti.





Semnificatia Florilor !!!


Semnificatia florilor !!!


Cu mult timp in urma, in epoca victoriana, florile aveau o semnificatie puternica si fiecare dintre acestea transmitea o informatie clara despre sentimentele celui care le oferea fata de cel care le primea. Era metoda de comunicare de atunci dintre oameni, folosind florile pentru a exprima cuvintele care uneori erau greu de pronuntat.

In zilele de azi nu oricine este familiarizat cu semnificatia florilor. Dar cand o persoana ofera alteia flori doar gestul in sine denota afectiune, atentie, simpatie, prietenie sau dragoste.

Semnificatia florilor depinde astazi de situatia in care se afla persoanele care le ofera sau le primesc. Trandafirii vor insemna intotdeauna romantism, mai ales cand sunt rosii. In orice caz, orice femeie, care primeste un trandafir de orice culoare de la un barbat, trebuie sa inteleaga ca acesta se foloseste de semnificatia florii pentru a-i arata de fapt afectiunea lui pentru ea.

Cand o persoana simte un sentiment foarte puternic si nu vrea sa dea gres in exprimarea acestuia poate intreba un expert in flori si semnificatia acestora, apoi alegand floarea potrivita. Chiar daca trandafirii vor insemna intotdeauna romantism si chiar daca, atunci cand un barbat va oferi unei femei o floare, niciunul nu se va gandi la semnificatia din spatele culorii florii, fiecare culoare a trandafirilor spune altceva.

Un trandafir roz exprima prietenia, in timp ce un trandafir rosu exprima dragostea pasionala. Albul inseamna puritate. Cand albul si rosul sunt puse impreuna rezulta ideea de unitate. Galbenul exprima gelozia – putini sunt constienti de asta si ar trebui sa fie atenti cand ofera o floare de aceasta culoare.

Un trandafir negru rareori inseamna ceva bun. Exista multe teorii in legatura cu semnificatia trandafirului negru si toate sunt triste. Este cunoscut faptul ca atunci cand o persoana primeste un trandafir negru inseamna ca cel care i l-a trimis ii doreste raul. Din fericire, majoritatea florilor transmit mesaje placute si frumoase.

In situatia in care o viitoare mireasa isi planuieste nunta trebuie sa aiba grija de fiecare aspect, deoarece acestea reflecta personalitatea mirilor si a cuplului. Alegerea florilor albastre pentru nunta denota unitate si incredere. Acestea dau o nota in plus de rafinament si clasa. Daca se aleg florile albastre, mireasa poate fi sigura ca evenimentul nu va parea de prost gust si ca totul va arata minunat.

Atunci cand este ziua unei persoane dragi, daca aceasta este femeie, atunci cu siguranta ii va placea sa primeasca flori. Pentru florile destinate unei zile de nastere exista numeroase variante din care putem alege. Prima dintre acestea ar fi sa alegem floarea corespunzatoare lunii in care s-a nascut persoana respectiva. Fiecare luna din an are o floare corespondenta. De asemenea, daca stim culoarea favorita a respectivei persoane, florile de acea culoare vor arata grija cu care le-am ales.

Florile hawaii-ene sunt cele mai incredibile flori care exista pe pamant. Ele sunt folosite in realizarea cununilor de flori in Hawaii, devenind un foarte bine cunoscut simbol al prieteniei.

Floarea de lotus este un simbol unic si uimitor al naturii. Aceasta floare creste in ape tulburi si apoi se ridica la suprafata. Odata ajunsa aici infloreste cu o gratie si o frumusete spectaculoasa. La caderea noptii se scufunda din nou pentru a demonstra si mai bine miracolul naturii. Cand rasare soarele floarea reapare pastrandu-si culoarea intacta. Ea reprezinta sanatatea, onoarea si norocul. Exista mai multe feluri de flori de lotus, fiecare cu semnificatia ei speciala.

In lumea aceasta vasta exista multe feluri de flori cu care suntem sau nu familiarizati. Le vedem in gradinile noastre, in expozitii sau in reviste. Dar rareori stim destule informatii despre aceste flori. Suntem tentati sa asezam tot felul de flori in aceeasi vaza, nedandu-ne seama ca de fapt noi nu asezam doar flori, ci si culori, parfumuri, simboluri.

Pentru a obtine cat mai mult din ceea ce florile au de oferit am putea sa mergem prin florarii sa ne interesam de felul cum cresc, cum evolueaza, sa citim carti pentru a sti ce semnifica, pentru a nu le cumpara sau mai ales oferi fara a le cunoaste adevarata semnificatie si valoare.

Ar trebui sa iubim florile, asa cum si ele ne iubesc pe noi… fara sa ceara nimic in schimb.


Ciprian Porumbescu


Ciprian Porumbescu a fost fiul preotului ortodox Iraclie Porumbescu Născut Iraclie Gołęmbiowski, acesta din urmă îşi schimbă numele de familie în Porumbescu în 1881.

Studiile
A început studiul muzicii la Suceava si Cernăuţi, apoi a continuat la "Konservatorium für Musik und darstellende Kunst" în Viena , cu Anton Bruckner şi Franz Kerenn , această perioadă îl frecventează, la Viena, pe Eusebie Mandicevschi, compozitor bucovinean, cu care se perfecţionează, în particular, la teoria muzicii. Între 1873 si 1877 a studiat teologia ortodoxă la Cernăuţi.
A fost unul dintre cei mai faimoşi compozitori pe vremea sa. Printre cele mai populare lucrări sunt: "balada pentru vioara si orchestra " op.29, opereta "Crai nou" pusă în scenă pentru prima dată în sala festiva a Gimaziului Românesc din Brasov (astazi Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”), unde pentru scurtă vreme a fost profesor de muzică (1881-1883)

În plus, a compus muzica pentru celebrul cântec patriotic, " Pe-an nostru steag e scris Unire" muzică ce este folosită astăzi şi de către Albania , pentru imnul naţional "Hymni i Flamurit "

. De asemeni a scris şi melodia fostului imn Trei culori.

A fost arestat pentru activitatea sa politică, iar în timpul detenţiei şi-a scris cele mai bune piese. A murit la 29 de ani în Stupca, acum acest sat fiind numit în onoarea sa "Ciprian Porumbescu".



Scurtă prezentare a vieţii compozitorului

Ciprian Porumbescu se naşte la 14 octombrie 1853, la Sipotele Sucevei, într-o casă modestă de ţară, ca fiu al Emiliei şi al preotului Iraclie Golembiovski. Viitorul compozitor va utiliza la început numele de Golembiovski, apoi, pentru o perioadă Golembiovski-Porumbescu şi mai apoi, Porumbescu.

Din cauza sărăciei nu s-a putut bucura de o formare muzicală continuă şi completă. A început studiul muzicii la Suceava şi Cernăuţi, unde conduce corul Societăţii Culturale "Arboroasa". În anul 1871, la aniversarea a 400 de ani de la zidirea Mănăstirii Putna, la festivităţi, alături de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D. Xenopol, Nicolae Teclu şi alţii, participă şi tânărul Ciprian Porumbescu, uimind asistenţa cu minunatul său cântec de vioară.

Apoi, cu ocazia unei burse, îşi continuă studiile la "Konservatorium fur Musik" din Viena, unde dirijează corul Societăţii Studenţeşti "România Jună". Aici va scoate, în anul 1880, colecţia de douăzeci de piese corale şi cântece la unison, reunite în "Colecţiune de cântece sociale pentru studenţii români" ( "Cântecul gintei latine", "Cântecul tricolorului", "Imnul unirii - Pe-al nostru steag"), prima lucrare de acest gen din literatura noastră.

După această perioadă, urmează cea mai frumoasă etapă a vieţii sale artistice. La 11 martie 1882 are loc premiera operei sale "Crai nou", piesă în două acte scrisă de Ciprian Porumbescu pe textul poeziei poetului Vasile Alecsandri. Succesul imens impune reluarea spectacolului în 12 şi 23 martie, pe aceeaşi scenă. În acelaşi an, opereta este montată şi la Oraviţa.

Ciprian Porumbescu a fost arestat pentru activitatea sa politică, timp în care a scris piesele sale cele mai bune. Printre lucrările sale se numără "Rapsodia română pentru orchestră", "Serenadă", "la malurile Prutului", "Altarul Mănăstirii Putna", "Inimă de român", "Gaudeamus Igitur", "Odă ostaşilor români" şi altele.

Mult prea devreme, la doar 29 de ani, fiind bolnav de tuberculoză, Ciprian Porumbescu, se stinge din viaţă, în casa de la Stupca, sat numit azi Ciprian Porumbescu în onoarea marelui compozitor, sub ochii tatălui său şi ai surorii sale, Marioara, la 6 iulie 1883.

Fotografii de la casa memorială şi muzeul dedicat lui Ciprian Porumbescu din satul natal.


Relatia copiilor cu parinti lor !!!

Cat de importanta este pentru tine relatia mama-fiica?


Mi-am imaginat intotdeauna ca mama va fi mereu langa mine. Inca din perioada adolescentei, mama a devenit pentru mine prietena care isi face timp sa discutam, omul care ma ajuta si ma sprijina in ceea ce vreau sa fac, persoana care mi-a demonstrat, in repetate randuri, ca ma iubeste neconditionat, femeia care a facut atatea eforturi si sacrificii pentru intreaga familie... Nu concep

pierderea relatiei pe care o avem si refuz sa ma gandesc la acest lucru.

Cu toate acestea, eu si mama suntem complet diferite. Pornind de la lucrurile marunte, cum ar fi preferintele in materie de culori, obiecte vestimentare, genuri muzicale sau artisti, si ajungand pana la modul in care privim viata. Adesea insa, m-am surprins ajungand la concluziile mamei mele, ceea ce mi-a demonstrat, o data in plus, valoarea experientei de viata pe care mama a acumulat-o de-a lungul anilor.

Am avut si conflictele noastre, cauzate de asa numita si indelung uzitata "prapastie dintre generatii". Unele dintre aceste certuri au luat sfarsit in mod firesc si natural, o data cu inaintarea mea in varsta si o mai buna intelegere a lucrurilor, din partea mea. Altele persista si acum, momente in care comunicarea dintre noi nu este cea mai buna.

Cu toate acestea, am ajuns sa inteleg faptul ca eu si mama am trait in timpuri diferite, iar o comparatie intre posibilitatile pe care le-am avut eu si cele pe care le-a avut ea, la v

arsta de 20-25 de ani, sa spunem, este putin probabila... In plus, cine a spus ca, peste 10-20 de ani, eu insami nu voi avea probleme de comunicare cu copilul meu, incercand sa ii explic faptul ca, "pe vremea mea", lucrurile se petreceau altfel?...

Roxana imi marturiseste ca relatia pe care o are cu mama este cea mai importanta din viata ei, adaugand: "Nu cred ca exista conflict de generatii, pe cat exista conflict de mentalitate, din cauza deschiderii pe care o am eu spre lume si pe care mama nu a avut-o pe timpul comunistilor, de exemplu.

Sa spunem ca acest lucru poate fi interpretat drept un conflict intre generatii, pentru ca generatia ei nu a avut internet, TV, posibilitatea de a calatori si asa mai departe.".


Roxana considera ca acestea sunt motive care pot explica foarte bine lipsa asemanarilor dintre ea si mama ei: "Ideologic vorbind, nu exista asemanari, adica ne putem certa pe astfel de teme mult si bine, pentru ca vedem lumea diferit.".

Pentru Ioana, relatia cu mama ei este una profunda si plina de semnificatii: "Din punctul meu de vedere, este o legatura indestructibila si singura iubire neconditionata. Se zice ca mama trebuie sa-ti fie cea mai buna prietena si nu sunt vorbe spuse in vant. Sprijinul si increderea pe care le gasesti acasa nu se vor compara

niciodata cu cele oferite de diversi substituti, gen prieteni sau iubiti.".


Voi incepe cu o marturisire. Eu nu am avut niciodata o relatie foarte "stransa" cu tatal meu. Cel putin atunci cand locuiam impreuna... Tin minte ca imi insufla asa o frica, mai ales cand se intampla sa iau o nota mai mica la scoala si el trebuia sa afle. "Ai luat doar noua? Puteai sa iei zece...!" Foarte des mi-a fost dat sa aud aceasta replica. Era el prea dur si prea aspru, cand eu imi doream sa aud o "vorba dulce" din partea lui.

Cand am plecat departe de casa, la facultate, mama imi spunea ca tata plangea de fiecare data cand intra in camera mea de acasa sau imi auzea vocea in telefon. Cand veneam pe acasa in vacanta, parca venea nu stiu ce somitate, ma trata ca pe un musafir caruia ii erau indeplinite orice dorinte si care ii aduce cea mai mare bucurie.

Acum am ajuns sa vorbim foarte des la telefon si sa ne intelegem foarte bine... L-am intrebat de ce nu mi-a zis niciodata in fata ca este mandru de mine (desi stiu ca este, pentru ca ii mai spune mamei) sau ca ii este dor sa ma aiba acasa, "la vatra", si stii ce mi-a raspuns? "Pentru ca nu voiam sa ti se urce la cap!". Dar, totusi, poate ar fi trebuit sa imi spuna macar o data, sa discute cu mine cand eram acasa, sa imi spuna: "E bine si noua! Bravo!".

Poate a fost si vina mea ca nu am stiut cum sa ma apropii de el, l-am catalogat de la inceput "omul rau" si am refuzat sa mai comunicam; sau poate mama nu a incercat destul sa ne apropie... nici eu nu stiu cu exactitate, dar poate avem timp de acum incolo sa gasim raspunsul...

Tin minte ca eram foarte invidioasa pe o prietena de-a mea care se intelegea mult

mai bine cu tatal sau decat cu mama. Comunica excelent cu tatal ei, se intelegeau foarte bine, mergeau chiar la cumparaturi impreuna, iar cand venea vorba despre notele mici de la scoala, t a tal era intotdeauna cel care o scotea "basma curata" in fata mamei... Si la mine era tocmai invers!

"Unii tati trebuie 'invatati' cum sa se poarte si cum reactioneze, atunci cand au o fiica. In mod sigur, daca ar avea un baiat, le-ar fi mai usor, dar atunci cand au o fiica le este mai greu sa se 'imprieteneasca'. Suntem casatoriti de cinci ani si avem o fiica de trei ani. Este mai atasata de mine, iar pe tatal sau il manipuleaza cum vrea ea, iar el cade in plasa de fiecare data.

Cei doi nu prea comunica, tata stie doar sa ii faca multe cadouri si sa ii faca toate mofturile. L-am intrebat de ce nu isi petrece destul timp cu ea si el mi-a raspuns: 'Pai cum vrei sa o cuceresc? Ii fac multe cadouri si astfel ma va iubi mai mult!' Si totusi, cand va creste si va avea nevoie de un sfat, tot cadourile il vor scoate din impas?", se intreaba Maria, o mamica de 28 de ani.

Adolescenti emo






Generatia Emo- pro sau contra?

Cu totii am vazut pe strada, la scoala sau in marile parcuri tot mai multi adolescenti imbracati in negru, cu tunsori ciudate, multe piercing-uri si cu privire depresiva, trista, pierduta in spatiu. Se pare ca ei apartin “generatiei Emo”.

Din cultura Emo fac parte adolescentii de astazi, adultii de maine…neintelesi, frustrati, tristi si depresivi, desi au tot ce se poate avea: parintii le ofera libertate si bani de buzunar, au acces la informatii cum noi pe vremea lor nu aveam! Si atunci stau si ma intreb de ce sunt ei tristi? De ce viata unui astfel de adolescent este atat de “grea” si ei nu vor sa traiasca?

Termenul de Emo (care provine de la “emotional”) isi are originea in muzica, “Emo” fiind initial un subgen al harcore punk, iar fanii acestor trupe s-au numit “Emo”. Printre artistii si trupele emo se numara: My Chemical Romance, Tokio Hotel, Fall out boy, Sunny Day Real Estate etc. Fara a tine seama de originile acestui termen, cultura populara actuala si adolescentii promoveaza “emo” intr-o maniera care nu are nicio legatura cu intentiile sale initiale.

De-a lungul timpului intelesul termenului a fost denaturat si interpretat gresit de catre adolescenti, care au pus bazele culturii Emo: ei sunt copii Emo (Emo-kids), moda lor e Emo, se machiaza si se poarta in stil Emo, astfel ca sunt usor de recunoscut.

Cum recunosti un Emo-kid?

La inceput moda emo era considerata un moft: adeptii genului purtau parul drept fara carare, blugi, camasi descheiate si tricouri cat mai stramte.

Odata cu trecerea timpului moda s-a schimbat, astfel ca adolescentii emo poarta acum parul negru si drept, cu carare intr-o parte sau breton lung, peste unul sau amandoi ochii, blugi stramti, tricouri negre ce au inscriptionate nume ale unor trupe sau artisti rock, curele si catarame cu tinte sau tepi, esarfe infasurate in jurul gatului chiar si in toiul verii, tenisi sau pantofi negri uzati, ochelari cu rame negre si cat mai groase si genti ca niste “tolbe” pe o parte a corpului.

Prin acest trend ei vor sa arate depresia si starile sufletesti negative pe care le traiesc. Se pare ca adolescentii emo sunt pesimisti, introvertiti, dorind sa se izoleze de societate, sunt anxiosi, mereu tristi si preocupati de moarte, ganduri de automutilare si sinucidere.


De ce Emo?

Nu putine sunt cazurile de suicid sau violenta intre adolescenti, cum este cel al fetitei de 12 ani care se arunca de la etaj pentru ca nu mai vrea sa fie o povara in plus pentru parintii ei. De ce toate acestea se intampla acum, cand suntem civilizati sau asa avem pretentia sa fim, cand am evoluat atat de mult si am cucerit atatea, de ce copiii nostri vad aceasta viata atat de intunecata si nu reusesc sa vada lumina din ea?

Poate ca intreg procesul evolutiv prin care am trecut este vinovat. Sau poate ca nu stim sa ne crestem de mici copiii si sa-i educam cum se cuvine.

O mare parte din vina o poarta parintii acestor copii. Cu multe probleme pe cap, cu stresul si ideea de a face cat mai multi bani pentru ca cel mic sa aiba tot ce-i trebuie, uita de el, uita sa-i ofere dragoste si atentie si incearca sa suplineasca aceste nevoi emotionale ale copilului prin daruri si multa libertate.

Asa ca, dragi parinti, iubiti-va copiii si lasati-i sa isi traiasca copilaria. Invatati-i ca fericirea si succesul nu se masoara in bani, haine costisitoare, telefoane mobile sau masini scumpe. Nu-i maturizati inainte de vreme si spuneti-le ca viata este cel mai de pret dar pe care il are un om!

Un articol de Simona Prodanoiu



http://www.kidz.ro/articol/Copil/1779/Generatia-Emo-pro-sau-contra.html


Powered by Blogger